ESA repetă operațiunile roverului marțian cu un test de opt zile în deșert al prototipului Rosalind Franklin

Un prototip al roverului ExoMars Rosalind Franklin a petrecut opt zile în septembrie deplasându-se în total 220 de metri prin deșertul Tabernas din sud-estul Spaniei, condus de o echipă științifică aflată la aproximativ 1.200 de kilometri distanță, relatează Agenția Spațială Europeană (ESA). Agenția descrie exercițiul, care a reunit circa 100 de oameni de știință și ingineri din întreaga Europă, drept o repetiție pentru condițiile pe care roverul le-ar putea întâlni după ce va ajunge pe Marte, în 2030. Prototipul se numește Charlie.

Potrivit ESA, Tabernas a fost ales în parte pentru că terenul său seamănă cu cel de pe Marte. Specialistul în științe planetare Elliot Sefton-Nash a spus că geologia și mineralogia locale au permis echipei să creeze un scenariu suficient de realist pentru a-și pune sub presiune operațiunile științifice, interpretarea și luarea deciziilor. Charlie a fost construit de Airbus, iar prototipul a rulat software-ul de ghidare, navigație și control pe care se va baza chiar Rosalind Franklin pentru a ajunge la ținte și a evita pericolele.

Lucrând din Centrul de Control al Operațiunilor Roverului (ROCC) al ALTEC din Torino, Italia, echipa științifică a folosit imaginile, citirile radarului de subsuprafață și datele spectrale trimise de rover pentru a alege cele mai promițătoare locuri în care să caute semne de viață, căutare pe care ESA o numește obiectivul principal al misiunii. Datele au provenit de la prototipuri ale instrumentelor lui Rosalind Franklin: camerele PanCam pentru vederi la distanță și panoramice, camera de prim-plan CLUPI, spectrometrul Enfys și radarul de penetrare a solului WISDOM. ESA spune că aceste instrumente sunt construite pentru a căuta urme ale unei activități microbiene străvechi.

Luc Joudrier, care conduce operațiunile roverului Rosalind Franklin, a spus: „Roverul a funcționat impecabil.” El a spus că echipa l-a lăsat pe Charlie să exploreze și singur, iar în a șasea zi acesta a parcurs peste 60 de metri fără ca cineva să-l conducă, cu o eroare de navigație sub 1%. Nu totul a fost simplu. Chiara Lombardi, inginer de sistem pentru roverul și modulul de aterizare ExoMars, a spus că înclinația unei pante a fost greu de evaluat din datele roverului; echipa a ales mai întâi un traseu prudent, apoi a folosit o hartă digitală a altitudinilor pentru a confirma că panta era lină. Ploaia a întrerupt, de asemenea, testele din deșert într-una dintre zile, iar Lombardi a spus că echipele au învățat să schimbe planurile și prioritățile atunci când se întâmpla ceva neprevăzut.

În timp ce roverul trimitea înapoi poziția, măsurătorile și imaginile, planificatorii și oamenii de știință din Torino au lucrat non-stop pentru a pregăti ziua următoare, reproducând modul în care ar urma să se desfășoare misiunea reală, potrivit ESA. Omul de știință al proiectului ExoMars, Jorge Vago, a spus: „Nu vom avea luxul timpului, așa că trebuie să facem ca fiecare zi pe Marte să conteze.” ESA descrie campania în ansamblu ca având o durată de 20 de zile, cu transmisii zilnice de date și verificări ale tehnologiilor și procedurilor într-un cadru solicitant. Airbus UK a organizat activitatea din Spania, The Open University s-a ocupat de partea centrului de control din Italia, iar Thales Alenia Space conduce echipa industrială a misiunii roverului. Următorul test pe teren, planificat pentru vara lui 2027, urmează să fie mai complex, cu noi provocări legate de ExoMars Trace Gas Orbiter, aflat pe orbita lui Marte.