Francis Halzen câștigă Premiul Nobel pentru Fizică 2026 pentru observatorul de neutrini IceCube

Premiul Nobel pentru Fizică 2026 îi revine lui Francis Halzen de la Universitatea Wisconsin-Madison, relatează Ars Technica și Nature. Potrivit Ars Technica, premiul recunoaște „contribuțiile decisive la Observatorul de Neutrini IceCube” și descoperirea neutrinilor de înaltă energie produși de surse astrofizice. Halzen a condus proiectarea și construcția IceCube, un detector de la Polul Sud care folosește un kilometru cub de gheață antarctică pentru a înregistra neutrini din spațiul îndepărtat.

Vorbind la telefon din Italia la conferința de presă de la Stockholm, Halzen a spus: „A fost o mare surpriză și, evident, nu mă așteptam”, subliniind că munca a fost rezultatul unei „colaborări ample”. Fiziciana specializată în particule Danielle Norcini de la Universitatea Johns Hopkins l-a numit vizionarul științific din spatele proiectului, iar directorul general al American Institute of Physics, Michael Moloney, a declarat că Halzen a condus un efort de decenii pentru ca gheața antarctică să funcționeze ca un telescop de neutrini.

Născut în Belgia, Halzen a propus în 1988 un observator de neutrini la Polul Sud. Ars Technica relatează că el a combinat două propuneri anterioare, una care folosea apa ca mediu de detecție și alta care urmărea captarea semnalelor neutrinilor în Antarctica cu receptoare radio, și a concluzionat că gheața ar funcționa și mai bine. Echipa sa a topit cu apă fierbinte găuri adânci de aproximativ un kilometru și a coborât în ele cabluri cu senzori de lumină. Un prim detector, AMANDA, a fost împiedicat de bulele din gheața de suprafață care împrăștiau lumina; gheața s-a dovedit foarte pură sub 1400 de metri, dar AMANDA era prea mic, iar IceCube i-a luat locul.

IceCube a început să funcționeze în 2011. Cei 5.160 de senzori de lumină ai săi atârnă pe 86 de cabluri în gheață și captează lumina albastră și ultravioletă emisă atunci când un neutrin în trecere lovește un nucleu atomic. Halzen a spus că au fost necesari doar doi ani pentru a demonstra că detectorul poate vedea neutrini veniți de dincolo de atmosferă. În 2014, a înregistrat trei neutrini cu energie record, poreclați Bert, Ernie și Big Bird. În 2017, un neutrin de înaltă energie a fost urmărit pentru prima dată până la o sursă anume, blazarul TXS 0506+056; Nature descrie aceasta drept prima descoperire multi-mesager a IceCube. În 2022, după analizarea a zece ani de date, echipa a raportat un exces de 79 de neutrini care a făcut din galaxia activă Messier 77 un candidat puternic pentru o sursă de neutrini.

Observatorul continuă să se extindă. Ars Technica relatează că o modernizare încheiată în februarie a adăugat cinci șiruri de senzori lângă centrul inferior al rețelei, împreună cu 600 de senzori de lumină noi și instrumente de calibrare, și că National Science Foundation a alocat luna trecută 53 de milioane de dolari pentru a-l menține în funcțiune în următorii cinci ani. Halzen a spus că rezultatele de până acum se încadrează încă în fizica neutrinilor din Modelul Standard, pe care și-ar dori să o vadă încălcată, și a glumit că speră ca premiul să ajute la aprobarea unei propuneri la care lucrează.