Guvernul german aprobă un proiect de lege privind violența digitală, care vizează deepfake-urile, conturile false și urmărirea prin GPS

Cabinetul federal german a aprobat miercuri, 7 octombrie, un proiect de lege menit să consolideze protecția împotriva violenței digitale, potrivit guvernului federal. Proiectul vine de la ministerul federal al justiției condus de Stefanie Hubig (SPD) și are două părți: modificări ale codului penal care închid ceea ce guvernul numește lacune în răspunderea penală și o nouă lege privind protecția împotriva violenței digitale, care le facilitează victimelor acțiunile civile împotriva încălcărilor drepturilor online. Este încă un proiect al cabinetului: potrivit tagesschau, Bundestag nu a decis încă asupra lui. Hubig a prezentat un prim proiect în aprilie; netzpolitik.org relatează că versiunea cabinetului a fost înăsprită de atunci în mai multe puncte.

În centrul părții penale se află o nouă infracțiune care vizează crearea și distribuirea neautorizată de imagini intime, precum deepfake-uri sexualizate sau imagini intime distribuite pentru a se răzbuna pe cineva. Potrivit guvernului, nu contează dacă acest lucru are loc în public sau în privat ori dacă materialul este real sau generat pe computer. Realizarea de imagini nud voyeuriste în locuri deschise publicului, precum saune sau plaje de nudiști, ar deveni de asemenea pedepsibilă; netzpolitik.org notează că legea actuală acoperă doar filmarea ascunsă a nudității în spații special protejate, ceea ce exclude saunele publice, vestiarele și plajele. Ar fi vizate și înregistrările ascunse care au ca țintă părți intime ale corpului acoperite de haine, atunci când materialul este clar sexualizat, de exemplu prin zoom, ținându-se cont de context, cum ar fi un dispozitiv ascuns sub o masă.

Versiunea cabinetului merge mai departe decât proiectul din aprilie, relatează netzpolitik.org. Deținerea și accesarea cu bună știință a unor videoclipuri care arată un viol ar deveni infracțiune, pedepsită cu până la trei ani de închisoare sau amendă. Administrarea de conturi false în numele altei persoane ori răspândirea de deepfake-uri și conținut similar prin care cineva este uzurpat ar fi pedepsibile atunci când pot afecta grav reputația persoanei respective. Proiectul descrie și mai clar cyberstalkingul în legea penală, adică monitorizarea neautorizată, repetată și persistentă a unei persoane, de exemplu urmărirea locației sale cu trackere GPS.

Pe plan civil, persoanele vizate online, de exemplu prin insulte, ar putea obține o hotărâre judecătorească prin care platformele și furnizorii de acces la internet să fie obligați să dezvăluie date precum numele, data nașterii, adresa și adresa de e-mail ale persoanei din spatele unui cont, dacă acestea sunt necesare pentru a cere despăgubiri, potrivit guvernului. Potrivit netzpolitik.org, cererea ar urma să fie depusă la un tribunal regional, iar dreptul acoperă acum și servicii de mesagerie precum WhatsApp, Telegram și Signal, acolo unde oferă chaturi de grup. Nou în versiunea cabinetului este dreptul de a obține prin instanță eliminarea unor postări ilegale individuale, chiar și când titularul contului este necunoscut; acesta nu mai este legat de opțiunea separată de suspendare a unui cont. Instanțele ar putea în continuare bloca conturi pe o perioadă rezonabilă după încălcări grave, mai ales declarații de natură penală, când sunt așteptate altele, dar guvernul spune că pragul este ridicat pentru a proteja libertatea de exprimare.

Proiectul este legat și de revenirea păstrării datelor, relatează netzpolitik.org. Potrivit expunerii de motive citate de publicație, platformele și furnizorii de acces ar putea fi obligați să păstreze datele pe care le dețin deja despre presupuși făptași, inclusiv adrese IP stocate preventiv. Un proiect separat al aceluiași minister ar impune păstrarea adreselor IP pentru o perioadă estimată de trei luni; păstrarea obligatorie a datelor este suspendată în Germania din 2017. Un membru al conducerii asociației industriei de internet eco a numit disproporționată stocarea IP fără motiv timp de trei luni, în timp ce Hubig a spus că stocarea adreselor IP face parte din protejarea oamenilor împotriva violenței digitale.